Managementul Proiectelor in Cadrul Firmelor De Constructii Din Romania. Analiza Diagnostic

Managementul proiectelor in cadrul firmelor de constructii din Romania. Analiza diagnostic

Capitolul 1. Metodologia cercetării

1.1. Obiectivele cercetării

Cercetarea vizează identificarea unor măsuri de perfecţionare a managementului proiectelor din firmele de construcţii în vederea creşterii competitivităţii şi eficienţei acestora. În acest scop ne-am propus patru obiective:

1. Descrierea practicilor de management al proiectelor din firmele de construcţii româneşti şi identificarea stadiului de aplicare a acestora;

2. Identificarea punctelor forte şi slabe în domeniul managementului proiectelor de construcţii din România;

3. Studierea corelaţiei dintre gradul de cunoaştere şi utilizare a managementului proiectelor şi performanţa economică;

4. Oferirea posibilităţii firmelor participante de a reflecta la practicile manageriale pe care le utilizează în mod curent şi de a le perfecţiona prin compararea cu metodele cele mai performante utilizate pe plan mondial.

1.2. Descrierea instrumentarului utilizat

Cercetarea s-a realizat pe baza unui chestionar care cuprinde 63 itemi grupaţi în trei secţiuni: date de identificare, informaţii privind managementul proiectelor şi evaluarea stadiului de utilizare a managementului proiectelor.

Prima secţiune permite culegerea unor informaţii privind zona geografică din care provine firma, anul înfiinţării, numărul de salariaţi şi performanţele economice.

A doua secţiune studiază ce anume se înţelege prin managementul proiectelor în cadrul organizaţiei, experienţa firmei în utilizarea managementului proiectelor, caracteristicile şi responsabilităţile managerilor de proiect, tipul de structură organizatorică de proiect utilizată, componenţa echipei de proiect, metodele şi tehnicile utilizate în selecţia proiectelor, managementul timpului, managementul resurselor, managementul calităţii, managementul riscului, managementul comunicării şi al informaţiilor. Această secţiune se finalizează cu o întrebare deschisă care vizează identificarea principalelor puncte slabe şi forte în aplicarea managementului proiectelor în viziunea firmele participante la cercetare.

Cea de-a treia secţiune este un instrument de evaluare a stadiului de aplicare a managementului proiectelor în organizaţiile studiate. Evaluarea se face prin compararea practicilor curente din cadrul organizaţiei cu situaţia "ideală" (practicile cele mai performante în domeniu utilizate pe plan mondial) cu ajutorul unei scale de evaluare Likert (în cinci trepte) referitoare la măsura în care există o suprapunere între realitate şi situaţia "ideală". Astfel vom avea următoarele categorii de evaluări: 1 = deloc; 2 = în mică măsură; 3 = în măsură medie; 4 = în mare măsură; 5 = în totalitate.

Practicile performante sunt grupate pe trei domenii mari: mediul organizaţional, managementul proiectelor şi managementul proiectelor multiple (derulate în paralel).

Pe baza acestei secţiuni fiecare firmă va fi încadrată într-un anumit stadiu de maturitate în aplicarea managementului proiectelor. Am identificat cinci stadii de maturitate:

I. Ad-hoc (Intuitiv), când procesul de management al proiectelor este dezorganizat sau haotic, fără nici o sistematizare şi în care succesul proiectului depinde de efortul individual al participanţilor, întâlnindu-se depăşiri cronice de termene şi buget.

II. Abreviat (Incipient), când s-au creat unele proceduri de monitorizare a costurilor, rezervelor de timp şi progresului în realizarea proiectului, dar acestea nu sunt întotdeauna aplicate, succesul proiectului este imprevizibil şi depăşirile de termene şi buget constituie regula.

III. Organizat, când procedurile sunt formalizate (documentate), standardizate şi integrate în modul obişnuit de operare al firmei, succesul proiectului este previzibil într-o mai mare măsură şi performanţele în ceeea ce priveşte încadrarea în buget şi termenele de execuţie este îmbunătăţită.

IV. Condus, când s-au stabilit indicatori detaliaţi privind eficacitatea managementului proiectelor şi aceştia sunt utilizaţi în mod curent. Procesul este bine înţeles, monitorizat şi controlat, succesul proiectului este mai uniform, termenele de execuţie şi costurile respectând dimensiunile planificate.

V. Adaptabil, când procedurile sunt perfecţionate continuu pe baza feedbackului obţinut din cadrul procesului şi prin experimentarea unor noi idei şi tehnologii, succesul proiectului constituie regula, realizându-se reduceri ale termenelor de execuţie şi costurilor.

Pe această bază vom face o evaluare globală privind stadiul de maturitate în aplicarea managementului proiectelor şi o analiză pe criterii de evaluare privind măsura în care se regăsesc practicile performante în domeniu. Această ultimă analiză, corelată cu celelalte informaţii din cadrul chestionarului va sta la baza stabilirii principalelor puncte forte şi slabe ale managementului proiectelor din firmele de construcţii româneşti.

Secţiunea a treia a chestionarului se va concretiza în procesul de analiză într-un tabel cu 40 coloane (numărul de firme din eşantion) şi 35 linii (numărul de criterii de evaluare - practici performante în domeniu).

Pe coloane, adică pentru fiecare firmă în parte se va face următorul calcul:

Măsura în care se aplică practicile performante 1 2 3 4 5

Număr marcări (a)

Factor de multiplicare (b) 0 25 50 75 100

Valoare (a x b) = TOTAL

TOTAL : 35 criterii %

Numărul de marcări indică câţi de 1, 2...5 au fost înscrişi pe coloana (pentru firma) analizată. Factorul de multiplicare este cuprins între 0% şi 100% în funcţie de măsura în care se aplică practicile performante în cadrul firmei. Totalul obţinut prin însumarea valorilor corespunzătoare fiecărui etaj al scării de evaluare (de la 1 la 5) se împarte la 35 (numărul de criterii de evaluare) şi se obţine procentul în care se aplică practicile performante în cadrul firmei.

Firmele vor fi împărţite pe cele 5 stadii de maturitate în aplicarea managementului proiectelor folosindu-se următoarea scală:

Clasele